Ma adresez, cu piosenie si respect,
ostasilor, de la soldat la general, atat activi, cat si rezervisti si in
retragere, din toate structurile Sistemului National de Aparare, tuturor celor
care au imbracat sau inca mai imbraca haina militara!
Ma adresez celor care considera
Armata si intregul organism militar, in ansamblul lor, ca fiind o FORTA
respectabila, pusa in slujba Poporului
Roman si Romaniei!
Ma adresez celor care sunt inca sub
juramant si drapel!
Camarazi,
De 26 de ani, din cauza
iresponsabilitatii conducatorilor nostri, de la toate nivelurile, asupra
noastra planeaza stigmatul vinovatiei
si al neputintei. Vinovatie, deoarece pentru cativa
smintiti iresponsabili si incompetenti, Armata, in ansamblul ei este condamnata,
mai voalat sau mai direct pentru crimele din ’89. Aceasta, in conditiile in
care, daca se dorea cu adevarat, se puteau indica fara putere de tagada acei
cativa care au gresit…si se mergea mai departe…dar nu s-a vrut si platim cu
totii. Pana cand? O parte dintre acei “smintiti” au fost avansati si promovati,
desi au compromis ONOAREA SI DEMNITATEA MILITARA. Neputinta, deoarece in ciuda actiunilor indubitabile in folosul
poporului si tarii, Armata a fost
tratata cu dispret de conducatorii vremelnici, a fost marginalizata sistematic,
prin subfinantare si politizare la varf. Iar ea, ca institutie de forta, nu a
reactionat pe masura. De ce? Deoarece, cu mici exceptii, cei care au avut
prerogativele conducerii s-au dovedit fatarnici, duplicitari si chiar
tradatori, abandonand valorile supreme ale Armatei, multumindu-se cu favoruri
marunte, stele de general, trese, titluri si cu functii nemeritate. De ce?
Deoarece foarte multi dintre cei cu adevarat competenti, militarii de cariera
de toata isprava, au ales confortul si stabilitatea, uneori schimbarea. Multi
au acceptat sa paraseasca “sistemul” sau au fost fortati s-o faca, lasand in
urma un organism bolnav, aidoma societatii din care Armata isi trage seva si
puterea, legitimitatea si sprijinul. Au fost demonetizate si batjocorite
spiritului de casta, patriotismul, dar in special onoarea si demnitatea militara.
Suntem noi, militarii, o casta care
sa fie manipulata si umilita la nesfarsit?
Oricat am acuza scenarii si
conspiratii mondiale, raul cel mai mare produs in ultimul sfert de secol
acestei tari si poporului sau isi are radacinile aici, in interior. Acest lucru
a fost posibil din cauza lipsei de implicare a oamenilor de calitate si de buna
credinta, a patriotilor adevarati. Dar si a convingerii, gresite in opinia mea,
ca altii trebuie s-o faca. Armata a incetat
sa-si asume rolul de aparare a tarii. Oamenii politici, dar in special
guvernantii, i-au dat o alta intrebuintare, i-au deturnat misiunea sacra. Au
trimis trupe in teatre de operatii de peste mari si zari. Au asistat cu
fatarnicie la defilare. Au compromis programele de pregatire si inzestrare.
Ostasii nostri si-au lasat sangele pe meleaguri straine. Armata si-a pierdut
rolul de echilibru si descurajare regionala. Dar asta e problema istoriei si a
justitiei, probabil.
Rezultatul: avem o tara cu care greu
ne mai putem mandri, o populatie segregata si nefericita, dezradacinata, in
majoritate pauperizata, cu mari probleme de educatie si sanatate. Desi “in
Europa” si in NATO, nu reusim sa gasim directia si forta de a intra cu adevarat
intre tarile moderne, civilizate, prospere. Avem o Armata dupa “chipul”
societatii romanesti.
Cei care ne-au “pastorit” sau inca
o mai fac ne mint, ne ignora, ne fura, ne bajocoresc, ne tradeaza.
E timpul si sper ca nu e prea
tarziu, sa ne ridicam si sa spune raspicat, GATA!
E timpul sa ne intoarcem la
inceputurile democratiei, “cu mintea romanului cea de pe urma”, sa stabilim ce
am gresit si sa indreptam lucrurile…cat inca se mai poate…
Camarazi,
Cei care au avut interesul sa ne
dezbine, sa ne slabeasca, pe unii chiar sa-i omoare prematur, trebuie sa
inteleaga ca suntem o FORTA, iar FORTA rezida in UNITATEA noastra. Va propun sa
lasam orgoliile, egoismul si interesele meschine si iesim din casa pe 28
decembrie 2015, pentru a dovedi ca suntem militari adevarati, capabili sa
schimbe obiceiurile guvernantilor si alesilor. In toate garnizoanele! La
structurile reprezentative ale guvernului si parlamentului, din teritoriu
(pentru cei care nu vin la Bucuresti). Civilizat si demn, aspru si determinat! Punand
mai presus de orice ONOAREA MILITARA! Respingand orice forma de provocare!
Daca nu ne aparam singuri ONOAREA SI
DEMNITATEA MILITARA, drepturile si obligatiile noastre, NIMENI nu o va face.
Cadrele active, neavand dreptul legal, cadrele in retragere fiind la o varsta
(poate) prea inaintata, rolul de “detasament precursor” revine rezervistilor.
Refuza cineva acesta misiune?
Cei dintre noi care se lamenteaza
ca prin actiunile noastre “nu se rezolva nimic”, cei care se simt
nereprezentati de sindicate, asociatii si federatii, trebuie sa-si invinga
comoditatea si sa isi arate intentiile, hotararea, dar si capacitatea de a
schimba lucrurile. Pentru ca nu exista categorie socioprofesionala mai apta ca
noi, militarii, sa lupte. Trebuie doar sa ne (re)organizam si sa trecem la
treaba. Iar pe 28 e inceputul! Nu e momentul ideal, nu e impactul potrivit, dar
daca lasam numai cateva sute sau mii de oameni sa ne exprime dorintele sa se
lupte pentru drepturile noastre, ratam cu siguranta ultimul tren.
Cei care totusi, din motive
obiective, nu pot participa la actiunile noastre sa ne sustina asa cum pot, de
la distanta si in mediul virtual, iar noi le vom fi recunoscatori!
Ma adresez in mod special
rezervistilor valizi din Bucuresti, afiliati sau nu:
Veniti in Piata Victoriei pe 28 decembrie 2015, incepand cu ora 10.00!
Noi trebuie sa fim “fruntea”. Sa aratam militarilor din tara si tuturor
cetatenilor ca suntem mai mult decat niste “bosorogi burtosi si blazati”, ca
meritam “pensii militare de stat”, ca prin venele noastre inca mai curge sange
romanesc si nu avem de gand sa plecam din aceasta lume fara sa fim siguri ca
lasam tara pe maini bune.
Veniti sa protestam pasnic, pentru ONOARE SI DEMNITATE MILITARA! Veniti
cat mai multi!
In ciuda momentului ales, avem totusi sansa de a ramane in istorie
alaturi de adevaratii patrioti ai acestei tari sau vom fi condamnati, pe veci,
de generatiile viitoare!
Veniti, ACUM ori NICIODATA!
Cu stima si incredere,
Col. (r) Edmond Milea
Ofiter roman in rezerva, neafiliat sindicatelor, asociatiilor si
partidelor, satul sa stea deoparte
